Programul complet al DocTalks este disponibil aici: https://astrafilm.ro/festival/program/doctalks. Bilete și abonamente: https://astrafilm.ro/festival/tickets.

17 octombrie. Inteligența artificială

Trăim o realitate în care Inteligența Artificială e tot mai prezentă, creează o dependență tot mai mare, dar oferă din ce în ce mai multe motive de îngrijorare. Tot mai multe voci influente atrag atenția asupra pericolului iminent al unui viitor apropiat în care Inteligența Artificială va prelua controlul și va pune în discuție însăși existența umanității. Este oare un pericol real ca IA Generativă să preia comanda societății la nivel decizional, sau este doar o schemă de marketing ștințifico-fantastic și apocaliptic? Care sunt posibilitățile și mecanismele prin care se poate reglementa și păstra controlul uman asupra cunoașterii și asupra deciziilor legate de societatea?

DocTalk-ul va avea loc înainte de proiecția documentarului „Elon Musk dezvăluit”, un film despre erorile, uneori mortale, ale mașinilor autopilot Tesla dirijate de IA și felul în care sunt folosite pentru antrenarea sistemelor IA. Discuția va face referire și la celelalte trei filme din selecție, care arată cum pătrunde IA în viețile și intimitatea cotidiană („Replica”, „Tot ce ne spunem”, „Cum să vorbești cu Lydia”). Detalii: https://astrafilm.ro/festival/program/doctalks/doctalk-57286.

18 octombrie. Trauma transgenerațională

DocTalk-ul despre traumele transgeneraționale este un dialog în care este analizată evoluția personajelor care apar în trei filme din selecția oficială („Atât de familiar”, „Ultimele scrisori ale bunicii”, „Dacă porumbeii s-ar preface în aur”).

În „Atât de familiar”, regizoarea Rachel Taparjan își documentează propriul parcurs de autoînțelegere prin descoperirea familiei biologice din România, ea fiind adoptată la o vârstă fragedă de o familie din Marea Britanie. „Dacă porumbeii s-ar preface în aur” prezintă un parcurs anevoios, de la căutarea disperată până la reechilibrarea regizoarei în scopul ei de a-și ajuta fratele, căzut în alcoolism. Iar în „Ultimele scrisori ale bunicii” sunt radiografiate relațiile dintre membrii unei familii ex-sovietice cu ramificații în mai multe state ale din fosta URSS.

Împreună, aceste perspective promit o conversație esențială despre modul în care cinemaul documentar și psihoterapia pot fi surse valide de a cunoaște a noi modalități de înțelegere și despre dezvoltarea capacității de a gestiona traumelor moștenite. Detalii: https://astrafilm.ro/festival/program/doctalks/doctalk-57289.

22 octombrie. Muntele viu

Pătru și Petrică sunt printre ultimii ciobani de munte din Europa. La fel ca strămoșii lor, își duc turmele prin vastitatea Carpaților, între urși și lupi, prin soare, ploaie, zăpadă și vânt. În vreme ce ei sunt plecați, Maria ține gospodăria, celălalt capăt al aceleiași vieți. Filmul „Calea Laptelui” (r. Dumitru Budrala, România, 2026) ne arată de aproape această lume, de care suntem mult mai legați decât ne dăm seama. Prezentat în urmă cu trei ani în forma work in progress, filmul revine la Astra Film Festival în versiunea sa finală, mai scurtă, mai precisă, mai emoționantă.

DocTalk-ul Muntele viu are loc în Anul Internațional al Pajiștilor și Păstorilor, pornește de la lumea ciobanilor transhumanți din Transilvania, surprinsă de Dumitru Budrala în filmele „La drum” și „Calea laptelui”, trece printr-un documentar din 1925 despre migrația sezonieră a bakhtiarilor din Iran, la care participau peste 50.000 de oameni și aproximativ 500.000 de animale („Grass: A Nation’s Battle for Life”), urmărește una dintre ultimele mari deplasări ale turmelor din Montana („Sweetgrass”), arată lupta unei păstorițe din Muntenegru pentru protejarea pășunilor comunității sale („To Hold a Mountain”) și cât de dificilă și nerentabilă e azi valorificarea lânii („Lână om oaie”). Împreună, aceste filme pun în discuție relația dintre oameni, animale și teritoriu și întrebarea esențială: ce trebuie să rămână posibil pentru ca viața pe munte să poată continua? Detalii: https://astrafilm.ro/festival/program/doctalks/doctalk-57976.

22 octombrie. Abandonul școlar

Ce se întâmplă atunci când abandonul școlar se transmite de la o generație la alta? Filmul documentar „Copiii rețelei” oferă un punct de plecare extrem pentru această întrebare. Copii proveniți din familii în care părinții au abandonat, la rândul lor, școala cresc în afara instituțiilor, într-o economie subterană, astfel încât singura instituție de stat cu care au de a face în mod real este pușcăria. Unii ajung să fie exploatați de propriile familii și integrați în rețele organizate de hoți care operează la Paris.

DocTalk-ul despre abandonul școlar, care își propune să contureze un posibil traseu care să prevină agravarea problemelor din sistemul educațional din România, încearcă să răspundă la întrebări precum: Cum va arăta spațiul public din Romania cu un sistem educațional nereformat, în condițiile în care abandonul școlar se extinde accelerat? În aceste condiții, cum va arăta societatea românească peste 10, 20 sau 30 de ani? Care ar putea să fie etapizarea reformelor sistemului de învățământ în următorii 10 ani astfel încât să ajungem la normalitate? Ce e de făcut să fie evitat falimentul statal și care este costul non-intervenției de acum? Detalii: https://astrafilm.ro/festival/program/doctalks/doctalk-57292.

Despre Astra Film Festival

Fondat în 1993, Astra Film Festival este cel mai longeviv festival de film documentar din România și unul dintre cele mai importante evenimente dedicate cinemaului de non-ficțiune din Europa. Festivalul este inclus de European Film Academy pe lista festivalurilor care au dreptul de a face nominalizări directe pentru European Film Awards. Astra Film Festival este un proiect cultural strategic al Ministerului Culturii, organizat de Astra Film, CNM Astra și Fundația Astra Film. Festivalul se află sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, este cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu și susținut de Consiliul Județean Sibiu.

Parteneri instituționali: CNC, ICR, UNATC, UCIN, Filarmonica de Stat Sibiu, DRRM, Dacin Sara 

Sponsor principal: ING

Partener de mobilitate: Peugeot

Partener de industrie: VOYO

Sponsori: Unimat, Simpa, Zizin, Cotnari, Ursus

Partener media principal: DIGI 24

Recomandat de: Europa FM

Parteneri media: Radio România Cultural, HotNews, G4Media, Spotmedia, Edupedu, Scena9, Vorbitorincii, PressHub, LiterNet, MovieNews, Cinefan, Cinefilia, IQads, Smark, Totul despre mame, Tribuna, Turnul sfatului, Sibiu 100, Ora de Sibiu, Mesagerul de Sibiu, Sibiu independent, Sibiul azi, Știri de Sibiu, Sibiul în imagini, Hermannstädter Zeitung, Nine O’Clock, Cineuropa, Film New Europe

Partener de monitorizare: mediaTRUST

Ediția din acest an va începe sâmbătă, 17 octombrie, la ora 18:00, cu o Gală de deschidere urmată de producția „Elon Musk dezvăluit” (Germania, 2025), în regia lui Andreas Pichler, și o dezbatere necesară despre inteligența artificială. De altfel, fiecare zi de festival va fi o provocare pentru spectatori, care își vor putea construi propriul traseu prin cele nouă zile de festival: între proiecții, DocTalk-uri și sesiuni Q&A. Programul AFF merită studiat înainte și transformat într-un traseu personal, care să lase suficient timp pentru conversațiile cu prietenii de după proiecții.

„Un film poate aduce aproape un om a cărui viață nu seamănă deloc cu a ta. Îl asculți, începi să-l înțelegi și poate îți pui la îndoială o convingere. Pentru asemenea întâlniri facem Astra Film. Îmi doresc ca spectatorii să aleagă și un film despre o lume pe care nu o cunosc. Uneori, tocmai de acolo începe conversația cea mai bună”, spune Dumitru Budrala, director-fondator Astra Film Festival.

Zece intrări, de folosit singur sau împreună cu prietenii

Fiind vorba de un program atât de bogat, organizatorii propun un sistem flexibil de bilete, abonamente și reduceri. Abonamentul Astra Pass 10 oferă zece intrări la filme și DocTalk-uri și nu este nominal, astfel încât poate fi folosit și împreună cu alții: pentru propriul traseu de festival, pentru seri în doi sau pentru ieșiri cu prietenii. Cei care îl achiziționează pot să-și facă planul în avans, dar îl și pot schimba din mers.  

Biletele pentru proiecții și DocTalk costă 25 de lei, respectiv 15 lei cele cu preț redus pentru elevi, studenți și pensionari. Un bilet pentru Astra Film Junior costă 15 lei. Studenții pot alege și Student Pass, disponibil la casieria festivalului, la prețul de 100 de lei. Abonamentul Astra Pass 10 costă 200 de lei la preț întreg și 130 de lei în regim Early Bird (până la 4 octombrie).

Detalii: https://astrafilm.ro/festival/tickets.

Despre Astra Film Festival

Fondat în 1993, Astra Film Festival este cel mai longeviv festival de film documentar din România și unul dintre cele mai importante evenimente dedicate cinemaului de non-ficțiune din Europa. Festivalul este inclus de European Film Academy pe lista festivalurilor care au dreptul de a face nominalizări directe pentru European Film Awards. Astra Film Festival este un proiect cultural strategic al Ministerului Culturii, organizat de Astra Film, CNM Astra și Fundația Astra Film. Festivalul se află sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, este cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu și susținut de Consiliul Județean Sibiu.

Parteneri instituționali: CNC, ICR, UNATC, UCIN, Filarmonica de Stat Sibiu, DRRM, Dacin Sara  

Sponsor principal: ING

Partener de industrie: VOYO

Sponsori: Unimat, Simpa, Zizin, Cotnari, Ursus

Partener media principal: DIGI 24

Recomandat de: Europa FM

Parteneri media: Radio România Cultural, HotNews, G4Media, Spotmedia, Edupedu, Scena9, Vorbitorincii, PressHub, LiterNet, MovieNews, Cinefan, Cinefilia, IQads, Smark, Totul despre mame, Tribuna, Turnul sfatului, Sibiu 100, Ora de Sibiu, Mesagerul de Sibiu, Sibiu independent, Sibiul azi, Știri de Sibiu, Sibiul în imagini, Hermannstädter Zeitung., Nine O’Clock, Cineuropa, Film New Europe

Când nedreptatea e sistemul

O pădure urbană poate deveni un caz despre felul în care funcționează instituțiile. În „Aici a fost o pădure” (Valentin Anghel, 2026), lupta pentru Parcul IOR devine povestea unei comunități care încearcă să apere un loc drag bucureștenilor. „Spionii dintre noi” (Jamie Coughlin Silverman, Gabriel Silverman, 2025) arată cum urmele aparatului de supraveghere al Stasi ajung în interiorul unei familii, în timp ce „Vânzarea secretă a evreilor din România” (Pierre Goetschel, 2025) reconstruiește mecanismul prin care statul comunist român a negociat în secret emigrarea propriilor cetățeni. „Copiii rețelei” (Olivier Ballande, 2026) duce povestea abuzului instituțional până la traficul de copii la scară europeană. Patru filme, patru situații în care nedreptatea face parte din însuși sistemul care ar trebui să ne protejeze.

Locuri care ne formează, locuri care ne șterg urmele

Știați că în cel mai rece oraș de pe Pământ rata criminalității crește pe măsură ce temperaturile scad? Sau că un apartament poate deveni, privit prin succesiunea oamenilor care îl vizitează, portretul unei întregi societăți? Filmele „Apartament de vis” (Gabriela Isabel Gómez de Arteche Núñez, Alejandra Llorens, Daniel Pérez Valderrama, Camila de Lucas, Jaime Marqués Cordero, 2025), „Viscolul întunecat” (Mira Erkenova, 2025), „Pentru totdeauna” (Sebastian Molina Ruiz, 2025) și „Unde tăcerea se aude” (Gabriela Pena, Picho García, 2026) privesc, fiecare în alt fel, relația dintre oameni și locurile unde aceștia trăiesc. Pentru că și locurile lasă urme în oameni.

Prin ochii surorilor

Cine altcineva decât o soră poate privi atât de aproape viața unui frate? „Dacă porumbeii s-ar preface în aur” (Pepa Lubojacki, 2026) urmărește o tânără care încearcă să-și salveze fratele din dependența de droguri. „Lebăda de aur” (Anette Ostrø, 2026) transformă cinemaul într-o formă de doliu, iar „Din zori până în zori” (Xisi Sofia Ye Chen, 2026) încearcă să vadă omul din spatele unei crime.

Război sub piele

Războiul nu se poartă doar pe front. În „Urme” (Alisa Kovalenko, Marysia Nikitiuk, 2026) și în „Aici, altundeva” (Comes Chahbazian, 2026), corpul devine una dintre țintele războiului, iar autonomia asupra propriei vieți este pusă sub semnul întrebării. În același timp, filmul „Păsările războiului” (Janay Boulos, Abd Alkader Habak, 2026) aduce o poveste pe care nu te-ai aștepta să o găsești într-o secțiune despre război: doi jurnaliști care relatează conflictul din Siria ajung să se îndrăgostească și să se căsătorească. Chiar și în mijlocul războiului oamenii continuă să trăiască, să iubească și să-și imagineze un viitor.

Schimbă perspectiva!

Cum se simte lumea pentru cineva care nu aude? Cum ne-ar putea vedea animalele? Cum ar fi să locuiești, ca adult, într-o casă în copac? „Semne din adâncuri” (Maude Vuillez, 2025), „Amma, plâng girafele?” (Kartikeya Saxena, 2026), „IMAGO” (Déni Oumar Pitsaev, 2025) și „Apartament de vis” (Spania, 2025) ne cer să facem un pas lateral și să privim lumea dintr-un loc în care nu am mai stat. Uneori, pentru a vedea altfel, nu trebuie să afli ceva nou; trebuie doar să schimbi poziția din care privești.

Unii protestează, alții pun mâna și schimbă…

Ce faci când ceva nu funcționează? Poți protesta. Dar poți și să pui mâna și să schimbi. Un actor din Republica Moldova demontează, la propriu, în „Pionul lui Lenin” (Dragoș Turea, 2026), rămășițele ideologiei sovietice. În „Puterea de pe acoperiș” (Daniel Edelstyn, Hilary Powell, 2026), un cuplu britanic își transformă strada într-o comunitate alimentată cu energie solară. Iar „80 de jurnaliști furioși” (András Földes, Anna Kis, 2026) urmărește zeci de jurnaliști independenți din Ungaria care își apără meseria și refuză să devină instrumente ale propagandei. Sunt povești despre oameni care încearcă să miște lumea, măcar un pic.

Tați și fii

„Mărturisirile unui bărbat suedez” (Hampus Linder, 2026) urmărește un tată singur, auto-intitulat feminist, care merge într-o tabără antifeministă pentru a înțelege furia și singurătatea din spatele mișcării pentru drepturile bărbaților. În „Așa cum ești” (Frank de Rooij, 2026), un psihiatru convins că alergatul poate vindeca traumele se lovește de propria dificultate de a-și accepta fiul supraponderal. Două filme care mută discuția despre „cum trebuie să fie un bărbat” din zona sloganurilor în spațiul mult mai complicat al familiei.

Se poate vindeca trauma transgenerațională?

Putem moșteni lucruri pe care nu le-am trăit? „Atât de familiar” (Rachel Taparjan, 2026) caută originile unor tipare de comportament care se repetă de la o generație la alta. „Ultimele scrisori ale bunicii” (Olga Lucovnicova, 2025) revine asupra unei istorii de familie pentru a înțelege dificultăți care, fără acest trecut, păreau inexplicabile. Iar „Dacă porumbeii s-ar preface în aur” (Pepa Lubojacki, 2026) arată cum dependența fratelui poate deveni și povestea surorii care încearcă să înțeleagă, să repare și să salveze.

Fără ghid pentru viața de adult

Există, pentru viața de adult, un manual pe care l-am ratat cu toții? Cele șase filme din această secțiune par să spună că nu. În „Din zori până în zori” (Xisi Sofia Ye Chen, 2026), un tânăr imigrant chinez din Spania încearcă să-și construiască o viață obișnuită, dar trecutul îl trage înapoi. În „Lebăda de aur” (Anette Ostrø, 2026), un tânăr artist norvegian pleacă în India cu mari visuri și ajunge ucis în Kashmir. „IMAGO” (Déni Oumar Pitsaev, 2025) și „Confesiunile unei alunițe” (Mo Tan, 2025) pun față în față ideile despre maturitate ale unor cineaști formați în Occident și așteptările familiilor lor din Caucaz și China. Iar „Un foc în depărtare” (Marlene Edoyan, 2026) urmărește trei prieteni aflați între viața pe care au moștenit-o și viitorul pe care și-l imaginează.

Muntele viu

Știați că păstoritul poate spune o poveste despre viitorul hranei și despre felul în care locuim pământul? Muntele viu este o secțiune tematică din care se desprinde întrebarea: cine va mai putea trăi pe munte și ce trebuie să rămână posibil pentru ca această viață să continue? „Iarba: lupta pentru viața unei națiuni” (Merian C. Cooper, Ernest Schoedsack, 1925) ne poartă în munții Persiei, „Muntele” (Biljana Tutorov, Petar Glomazić, 2026) urmărește o păstoriță din Muntenegru care își apără pășunile de transformarea lor într-un poligon militar, iar „La drum” (Dumitru Budrala, 1997) și „Calea laptelui” (Dumitru Budrala, 2026) ne introduc în viața familiilor de păstori români. În „Iarbă dulce”, păstorii din Montana pornesc pe unul dintre ultimele drumuri spre munte, iar „Lână om oaie” (Walter Aigner, 2026) întreabă de ce tone de lână ajung deșeu și cum pot redeveni resursă.

Femeile țin lumea pe picioare

Unele dintre cele mai grele lupte ale prezentului sunt duse în locuri în care, până nu demult, femeile nici măcar nu erau așteptate. Pe lângă eroina din „Muntele” (Biljana Tutorov, Petar Glomazić, 2026), întâlnim în „Pași în tăcere” (Fariz Ahmadov, 2026) femei din Karabah care dezamorsează mine, iar în „Tehnodiplomație” (Susanne Kovács, 2026) o confruntare cu giganții tehnologici. Trei filme despre muncă, teritoriu, tehnologie, putere și femei care nu așteaptă să li se facă loc.

Invazie AI

Cum ar fi să ai un iubit creat de inteligența artificială? În „Replica” (Chouwa Liang, 2026), trei tinere explorează cât de reală poate deveni o relație amoroasă virtuală. Dar AI a ieșit demult din zona SF: „Tot ce ne spunem” (Anton Augsten, Lea El Attal, 2026) întreabă ce se întâmplă când un terapeut bazat pe inteligență artificială încearcă să ne descâlcească problemele, iar „Cum să vorbești cu Lydia” (Rusudan Gaprindashvili, 2025) imaginează relația cu un șef AI. În „Elon Musk dezvăluit” (Andreas Pichler, 2025), erorile sistemelor de pilot automat ale mașinilor Tesla sunt puse în relație cu antrenarea inteligenței artificiale.

Puteți achiziționa abonamentul Astra Pass 10 în regim Early Bird, care oferă zece intrări la oricare eveniment din cadrul AFF2026. Detalii: https://astrafilm.ro/festival/tickets

Despre Astra Film Festival

Fondat în 1993, Astra Film Festival este cel mai longeviv festival de film documentar din România și unul dintre cele mai importante evenimente dedicate cinemaului de non-ficțiune din Europa. Festivalul este inclus de European Film Academy pe lista festivalurilor care au dreptul de a face nominalizări directe pentru European Film Awards. Astra Film Festival este un proiect cultural strategic al Ministerului Culturii, organizat de Astra Film, CNM Astra și Fundația Astra Film. Festivalul se află sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, este cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu și susținut de Consiliul Județean Sibiu.

Ediția din acest an se desfășoară în perioada 19-23 octombrie, la Centrul Cultural „Ion Besoiu” și Sala Thalia a Filarmonicii de Stat Sibiu. Programul se adresează elevilor din Sibiu și din țară, cu filme și activități pentru trei categorii de vârstă: 6+, 11+ și 15+. Printre noutăți se numără dezbaterile cu liceeni pe scenă, un atelier despre dezinformare, un spectacol de teatru documentar interactiv și un nou format al concursului de benzi desenate. Toate detaliile despre Astra Film Junior, pe site: https://astrafilm.ro/junior.  ;

[WhatsApp Image 2026 09 18 at 12.57.37 (1)]
Liceenii iau cuvântul

În primele două zile, proiecțiile pentru liceeni sunt urmate de dezbateri construite în jurul întrebărilor „Inteligența artificială ne poate controla emoțiile?” și „Educația face societatea mai bună?”. Organizate în parteneriat cu cluburile de dezbatere ale liceelor din județul Sibiu, întâlnirile îi aduc pe tineri pe scenă pentru a-și susține opiniile și a confrunta argumente pornind de la filmele vizionate.

Programul „Câtă putere are dezinformarea?” continuă cu un atelier susținut de experții Funky Citizens, dedicat recunoașterii manipulării informaționale și a știrilor false.

O altă noutate este „Deșteptarea”, spectacol de teatru documentar interactiv în regia lui Bobi Pricop, la care sunt invitați liceenii, părinții și profesorii. Programat joi, 22 octombrie, de la ora 18:00, la Centrul Cultural „Ion Besoiu”, spectacolul explorează relațiile dintre adolescenți: prietenii, conflicte, secrete și flirturi, într-o lume în care întâlnirile de zi cu zi se prelungesc pe rețelele sociale.

Documentarele „Suntem puternice!” și „Fata care cucerește cerul” completează selecția pentru liceeni cu povești despre presiunile și alegerile adolescenței.

Conversații despre emoții, identitate și mediu

Pentru elevii de peste 11 ani, programul „Ce nu se vede” abordează sănătatea mintală a copiilor, iar proiecția este urmată de o discuție ghidată de un specialist. „Ce înseamnă acasă?” aduce în atenție migrația și identitatea, în timp ce „Protejăm clima cu ajutorul numerelor” prilejuiește întâlnirea cu un activist de mediu.

Selecția cuprinde și povești despre pregătirea sportivă și viața cotidiană a copiilor refugiați. Documentarul „Delta sălbatică”, prezentat în avanpremieră, îi invită pe elevi să descopere lumea Deltei Dunării.

[WhatsApp Image 2026 09 18 at 12.57.37] Filme transformate în povești desenate de elevii din ciclul primar

Pentru ciclul primar, patru programe de scurtmetraje („Fără limite”, „Lumi imaginare”, „Meserii fără manual” și „Visuri mari”) aduc povești despre acceptare, creativitate, inițiativă și curaj. Experiențele copiilor de pe ecran devin puncte de plecare pentru discuțiile din sală și pentru concursul de benzi desenate.

Participanții sunt invitați să creeze o poveste în șase casete, inspirată de unul dintre programele vizionate. Anul acesta, înscrierea și trimiterea lucrărilor se fac exclusiv online, între 19 și 27 octombrie. Pe lângă premiile juriului, concursul include Premiul publicului, decis prin vot în galeria online. Toate detaliile, aici: https://astrafilm.ro/junior/concurs/concurs-afj-2026/regulament.

În pregătirea acestor activități, Astra Film Junior organizează, în zilele de 24 și 25 septembrie, un Atelier de storytelling vizual și bandă desenată pentru învățători, dedicat principiilor de bază ale benzii desenate și modului în care îi pot îndruma pe elevi să construiască o poveste în imagini.

Program și bilete

Programul complet Astra Film Junior poate fi consultat aici: https://astrafilm.ro/junior/program. Pentru achiziționarea biletelor, cadrele didactice trebuie să își creeze un cont pe platformă. Pentru informații despre acces la evenimentele din cadrul AF Junior, bilete și înscrierea grupurilor, accesați https://astrafilm.ro/junior/acces. ;

Astra Film Junior a pornit în 2007, anul în care Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, pentru a le deschide elevilor accesul la povești reale de cinema. Programul construiește întâlniri între film, școală și viața de dincolo de clasă, încurajând copiii și adolescenții să privească atent, să pună întrebări și să înțeleagă experiențe diferite de ale lor.

În viziunea coregrafului Marcello Algeri, „Pasărea de foc” devine simbolul unei forțe eliberatoare, o alegorie a binelui care luptă cu umbrele realității contemporane – de la conflictele globale, până la abuzurile din cotidian. În „Sărbătoarea primăverii”, sacrificiul unei tinere devine un gest de iubire universală, un ritual al renașterii și al solidarității umane. Scenografia este semnată de Alin Gavrilă, costumele – de artista de origine italiană Cristina Arnoldi Gherardi, iar dansatorii TBS, sub conducerea artistică a lui Ovidiu Dragoman, transformă aceste partituri celebre într-un spectacol vizual de o intensitate rară.

„Aceste coregrafii nu sunt doar un exercițiu estetic. Sunt un strigăt artistic pentru pace, o denunțare a violenței – asupra femeilor, asupra celor marginalizați, asupra lumii în general”, declară Marcello Algeri.

Programul Teatrului de Balet Sibiu pentru lunile septembrie - decembrie

Pentru perioada următoare, baletul sibian propune publicului un program de spectacole variat, care cuprinde atât spectacole de balet clasic, cât și de dans contemporan:

30 septembrie, ora 19:00, Centrul Cultural „Ion Besoiu” Sibiu – Seară Stravinski- Pasărea de foc și Sărbătoarea primăverii
15 octombrie, ora 19:00, Centrul Cultural „Ion Besoiu” Sibiu – „Romeo și Julieta. Rock story”
18 noiembrie ora 19:00, Centrul Cultural „Ion Besoiu” Sibiu – Frumoasa din pădurea adormită, coregrafia Andrei Litvinov – PREMIERĂ
19 noiembrie, ora 19:00, Centrul Cultural „Ion Besoiu” Sibiu – Frumoasa din pădurea adormită
15 decembrie, ora 19:00 Centrul Cultural „Ion Besoiu” Sibiu – Spărgătorul de nuci
16 decembrie, ora 19:00, Centrul Cultural „Ion Besoiu” Sibiu -  Spărgătorul de nuci
16 și 17 decembrie, ora 11:00, Centrul Cultural „Ion Besoiu” Sibiu -  Spărgătorul de nuci - matinee de balet clasic pentru elevi

Programul Teatrului de Balet Sibiu din această perioadă include și două prezențe internaționale. Până la finalul anului, artiștii ansamblului vor susține spectacolele „Seară Stravinski – Pasărea de foc și Sărbătoarea Primăverii” la Bratislava, Slovacia și „Romeo și Julieta. Rock story” în cadrul Festivalului Internațional de Balet din Sicilia, Italia, ediția cu numărul XXXV.

Caseta artistică a spectacolului Seară Stravinski – Pasărea de foc și Sărbătoarea primăverii

Coregrafia: Marcello Algeri

Muzica: Igor Stravinski și Claudio Monteverdi

Asistent coregrafie: Sabrina Rinaldi

Scenografia: Alin Gavrilă

Costume: Cristina Arnoldi Gherardi

Distribuție Pasărea de foc:

Pasărea de foc: Henrique Ferreira

Prințul: Giorgio Guerrieri

Prințesa: Layla Gerrish

Răul: Răzvan Iacob

Ansamblu femei: Taylah Rohweder, Jazmin Townsend, Kate Yeomans, Ilinca Nistor, Hana Saito, Anna Simonova, Caitlin Godfrey, Zoe Durand, Zoe Mack, Yuka Kasai

Ansamblu bărbați: Domenico Cefariello, Luca Pesacane, Luke Blair, Akito Yumoto, Angelo Morgillo, Kenichi Murata, Cosmo Sudbury, Hugo Uyttersprot, Andrei Aranghelovici, Savyo Pereira

Distribuție Sărbătoarea Primăverii

Aleasa: Alba Fernandez

Bărbatul: Angelo Morgillo

Ansamblu: Giulia Gessaroli, Hana Saito, Kate Yeomans, Layla Gerrish, Zoe Durand, Zoe Mack, Taylah Rohweder, Yuka Kasai, Oihana Legorburu, Domenico Cefariello, Savyo Pereira, Luke Blair, Giorgio Guerrieri, Luca Pesacane, Răzvan Iacob, Cosmo Sudbury, Konstiantyn Leshchynskyi, Hugo Uyttersprot

Biletele pentru toate spectacolele Teatrului de Balet Sibiu pot fi achiziționate online, fără costuri suplimentare, pe siteul http://www.kompostor.ro sau de la sediul instituției (Parcul Tineretului, nr. 1), de luni până joi, în intervalul 8:00 – 16:00, vineri 08:00 – 13:30. Costul unui bilet este de 36 lei, biletele pentru pensionari sunt 18 lei, iar pentru elevi și studenți costul biletului este de 10 lei.

Toate detaliile despre selecția oficială AFF2026, pe site-ul Astra Film: https://astrafilm.ro/festival/program/competition.

„Avem și în acest an o selecție solidă de documentare, foarte multe în premieră, ale unor regizori deja consacrați și ale altora tineri și foarte promițători. Astra Film Festival 2026 va arăta încă o dată că filmul documentar înseamnă întâlnirea necesară cu autenticul care inspiră”, a declarat Dumitru Budrala, director-fondator Astra Film Festival.

Cele patru competiții tradiționale ale Astra Film Festival vor fi jurizate de personalități marcante ale filmului documentar românesc și internațional.

Competiția România

În Competiția România, care reunește producții și coproducții românești ori din Republica Moldova sau coproducții internaționale care abordează teme relevante pentru contextul românesc, au fost selectate nouă filme: Atât de familiar (r: Rachel Taparjan; România, Marea Britanie; 2026), Pionul lui Lenin (r: Dragoș Turea; România, Republica Moldova; 2026), Aici a fost o pădure (r: Valentin Anghel; România; 2026), În fiecare zi trece același tren și nu oprește niciodată (r: Vlad Petri; România; 2026), Varză, cartofi și alți demoni. După 10 ani (r: Șerban Georgescu; România; 2025), Cum să vorbești cu Lydia (r: Rusudan Gaprindashvili; Georgia, Germania; 2025), N-am mai simțit demult o primăvară (r: Alexandra Bidian; Germania, România; 2025), Vânzare secretă a evreilor din România (r: Pierre Goetschel; Franța; 2025), Rândul (r: Andreea Dumitriu; România, Olanda; 2025).

Competiția Europa de Est

Secțiunea competițională Europa de Est, care abordează problematici specifice fostului bloc comunist din Europa Centrală și de Est, prezintă zece filme:  80 de jurnaliști furioși (r: András Földes, Anna Kis; Germania, Ungaria, Republica Cehă, Danemarca, Norvegia; 2026), Încheiere (r: Michał Marczak; Polonia, Franța; 2026), Imago (r: Déni Oumar Pitsaev; Franța, Belgia; 2025), Ultimele scrisori ale bunicii (r: Olga Lucovnicova; România, Republica Moldova, Belgia, Olanda; 2025), Spionii dintre noi (r: Jamie Coughlin Silverman, Gabriel Silverman; Statele Unite ale Americii; 2025), Muntele (r: Biljana Tutorov, Petar Glomazić; Serbia, Franța, Muntenegru, Slovenia; 2026), Un foc în depărtare (r: Marlene Edoyan; Canada; 2026), Aici, altundeva (r: Comes Chahbazian; Belgia; 2026), Pași în tăcere (r: Fariz Ahmadov; Azerbaidjan, Polonia; 2026), Urme (r: Alisa Kovalenko, Marysia Nikitiuk; Ucraina, Polonia; 2026).

Competiția Voci emergente 

Cele zece filme selectate în Competiția Voci emergente, care reunește autori internaționali aflați la primul, al doilea sau cel mult al treilea film documentar, sunt: Mărturiile unui bărbat suedez (r: Hampus Linder; Suedia; 2026), Din zori până în zori (r: Xisi Sofia Ye Chen; Spania, Franța; 2026), Dacă porumbeii s-ar preface în aur (r: Pepa Lubojacki; Republica Cehă, Slovacia; 2026), Confesiunile unei alunițe (r: Mo Tan; China, Polonia; 2025), Zile de contemplare (r: Karin Pennanen; Finlanda, Danemarca, Norvegia; 2025), Inundație silențioasă (r: Dmytro Sukholytkyy-Sobchuk; Republica Cehă; 2025), Tehnodiplomație (r: Susanne Kovács; Danemarca; 2026), Lebăda de aur (r: Anette Ostrø; Norvegia, Danemarca, Suedia, Olanda; 2026), Unde tăcerea se aude (r: Gabriela Pena, Picho García; Chile, Spania; 2026), Păsările războiului (r: Janay Boulos, Abd Alkader Habak; Marea Britanie, Siria, Liban; 2026).

Competiția DocSchool

În Competiția DocSchool, dedicată filmelor produse sau coproduse de universități ori institute de film sau realizate în cadrul unor programe postuniversitare de specializare în cinema, se află douăsprezece filme: Amma, plâng girafele? (r: Kartikeya Saxena; Republica Cehă; 2026), Tot ce ne spunem (r: Anton Augsten, Lea El Attal; Germania; 2026), Apartament de vis (r: Gabriela Isabel Gómez de Arteche Núñez, Alejandra Llorens, Daniel Pérez Valderrama, Camila de Lucas, Jaime Marqués Cordero; Spania; 2025), Binecuvântat(ă) (r: Voicu Mureșanu; România; 2026), Box în Berceni (r: Alexandru Buliga; România; 2026), La capătul liniei (r: Maria Stafie; România; 2026), Spartane fără inhibiții (r: Maud Mascre; Germania, Noua Caledonie; 2026), Semne din adâncuri (r: Maude Vuillez; Franța; 2025), Cântă lumea și sub pământ (r: Radu Ștefan Lungu; România; 2026), Viscolul întunecat (r:  Mira Erkenova; Rusia; 2025), Pentru totdeauna (r: Sebastian Molina Ruiz; Belgia, Mexic, Ungaria, Portugalia; 2025), Iarnă în martie (r: Natalia Mirzoyan; Estonia; 2025).

Film documentar pentru tineri și pentru spectatorii din întreaga țară

Pe lângă producțiile înscrise în competiție, vor fi proiecții de film în cadrul unor programe tematice, urmate de dezbateri tip DocTalk și InspirăDoc, concerte, expoziții și evenimente speciale. În total, publicul Astra Film Festival se va putea bucura de un program consistent, alcătuit din 70 de filme documentare și peste 200 de evenimente cinematografice. Va continua și în acest an Astra Film Junior, primul și cel mai amplu program de educație prin film documentar din România. Elevii sunt invitați să descopere lumea prin povești autentice, atent selectate pentru diferite categorii de vârstă. Și în acest an, multe dintre filmele selectate la AFF2026 vor putea fi văzute online, de pe întreg teritoriul României, în cadrul programului Astra Film Online.

Despre Astra Film Festival. Fondat în 1993, Astra Film Festival este cel mai longeviv festival de film din România și unul dintre cele mai prestigioase evenimente de non-ficțiune din Europa. Este inclus pe lista scurtă a European Film Academy, având dreptul de a nominaliza direct la European Film Awards. Astra Film Festival, proiect cultural strategic al Ministerului Culturii, este organizat de Astra Film, CNM Astra și Fundația Astra Film, se află sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, este co-finanțat de Primăria Sibiu și susținut de Consiliul Județean Sibiu.

Vin din peste 60 de localități din România și Republica Moldova, unii după luni întregi de repetiții în grupurile și școlile de chitară din care fac parte.Cel mai junior dintre chitariști are 4 ani și este din Sibiu, iar cel mai senior are 56 de ani și vine din Arad. 52 de ani diferență. Aceleași piese. Același Concert Manifest. Poate că imaginea aceasta spune mai multe despre comunitatea construită în jurul proiectului Pune Mâna pe Chitară decât o poate face orice statistică. Pe aceeași scenă ajung copii care abia au început să descopere instrumentul, adolescenți, tineri, părinți, profesori și chitariști trecuți de 50 de ani. Iar dacă privim cifrele ediției din 2026, vedem foarte clar generația care vine din urmă. Dintre chitariștii înscriși individual peste 56% au maximum 18 ani, iar 7 din 10 au maximum 25 de ani. Cea mai întâlnită vârstă este 16 ani. În același timp, aproape 16% dintre chitariștii înscriși individual au 40 de ani sau mai mult. Concertul Manifest nu este, așadar, un concert „pentru copii” sau „pentru tineri”. Este un loc în care generațiile ajung să cânte împreună.

Unul dintre puținele locuri în care generațiile chiar petrec timp împreună

Caracterul intergenerațional al festivalului nu este întâmplător. Este una dintre direcțiile pe care echipa a dorit să le păstreze pe măsură ce Guitar Meeting Festival a crescut. Cosmin Marcu, fondatorul proiectului Pune Mâna pe Chitară, vorbește într-un interviu acordat Zile și Nopți despre ceva ce a devenit tot mai rar în viața de zi cu zi: „Cred că avem din ce în ce mai puține contexte în care generațiile chiar petrec timp împreună, nu doar sunt în același loc. La festival vezi copii foarte mici, adolescenți, părinți, bunici, tineri care vin cu prietenii. Și nu am vrut să construim un eveniment în care trebuie să aparții unei anumite categorii ca să te simți bine.” La Concertul Manifest, această idee devine cât se poate de concretă. Generațiile nu sunt doar în același public. Cântă, se bucură, se emoționează împreună. Copii de 4 ani și adulți de 50+ ani învață același playlist și ajung, pe 5 septembrie, în aceeași formulă uriașă de chitariști.

1.200 de chitariști. O comunitate întreagă în spatele lor

În spatele celor 1.200 de chitariști și instructori care se întâlnesc anul acesta la Sibiu se află o comunitate construită în zeci de orașe, pe tot parcursul anului. Chitariștii care ajung anul acesta la Concertul Manifest pornesc spre Sibiu din peste 60 de orașe și localități din România și Republica Moldova. Aproape 3 din 4 vin din afara Sibiului, iar tot aproape 3 din 4 ajung la Concert ca parte a unui grup. În total, 36 de grupuri de chitariști participă la ediția din acest an, alături de peste 40 de profesori și instructori care îi pregătesc, repetă cu ei, îi adună și îi însoțesc la Sibiu. Unele dintre aceste comunități au ajuns ele însele la dimensiuni impresionante: Grupul folk „Balada” din Sibiu vine cu 94 de chitariști, HELTAU din Cisnădie cu 51, iar Noi & Mimi cu 45. Privite pe hartă, sunt zeci de puncte răspândite prin România și Republica Moldova. În weekendul Guitar Meeting Festival, toate drumurile duc însă spre Sibiu. „Când le vezi într-un Excel, sunt niște cifre. Când începi să te gândești ce este în spatele fiecărui grup, se schimbă complet perspectiva. Sunt oameni care repetă luni întregi, profesori care coordonează copii, părinți care îi susțin, drumuri, transport, cazare. Unii traversează jumătate de țară pentru câteva zile împreună.” Iar harta celor peste 60 de localități din care pornesc chitariștii spre Sibiu capătă, astfel, altă semnificație: „Nu mai vezi doar un concert cu multe chitare. Vezi sute de povești și sute de drumuri care se întâlnesc pentru câteva zile în același loc. Pentru mine asta spune foarte mult despre ce a devenit comunitatea.” În spatele Concertului Manifest sunt zeci de grupuri, școli și cluburi, peste 40 de instructori și sute de chitariști care învață pe cont propriu. Sunt ore de curs și de repetiții, copii care pun pentru prima dată mâna pe un instrument și comunități care continuă să existe mult după ce scena de la Sibiu se golește. Oameni care țin chitara vie în orașele lor pe tot parcursul anului.

„Muzica nu trebuie să aparțină doar muzicienilor”

O generație foarte tânără domină numeric Concertul Manifest din acest an. Dar pentru Cosmin, succesul nu se măsoară doar în câți dintre acești copii vor ajunge într-o zi pe o scenă profesionistă. „Dacă un copil care vine la cursurile noastre nu ajunge muzician profesionist, dar peste zece ani încă merge la concerte, cumpără un bilet, ascultă muzică și poate cântă acasă cu prietenii, pentru mine este un rezultat foarte bun.” De aici vine și una dintre ideile centrale ale proiectului: „Muzica nu trebuie să aparțină doar muzicienilor. Poți să fii medic și să cânți la chitară. Poți să fii programator și să ai o trupă. Poți să începi la 14 ani sau la 50 de ani. Important este să ai acces la experiența asta.” Poate că tocmai de aceea 4 ani și 56 de ani spun atât de bine povestea Concertului Manifest. Nu pentru că sunt două recorduri de vârstă, ci pentru tot ce există între ele. Copii care abia învață primele acorduri. Adolescenți care repetă împreună în orașele lor. Tineri. Părinți. Profesori. Oameni care au descoperit chitara mai târziu. Grupuri care traversează țara. Comunități care se formează în jurul muzicii și continuă să existe după încheierea festivalului.

Între 3 și 6 septembrie, toate drumurile acestea se întâlnesc la Sibiu.

Iar pe 5 septembrie, pentru câteva ore, diferențele de vârstă, oraș sau experiență dispar în spatele acelorași acorduri.

1.200 de chitariști și instructori. De la 4 la 56 de ani. Peste 60 de localități.

Un singur Concert Manifest.

O viziune artistică profund actuală.

În coregrafia semnată de Marcello Algeri și pe partiturile inconfundabile ale lui Igor Stravinski (completate de accentele lui Claudio Monteverdi), spectacolul depășește granițele estetice clasice. Producția aduce în prim-plan teme de o acută relevanță socială și morală:

Violența împotriva femeilor, Apărarea libertății, Marginalizarea, Speranța într-un viitor mai uman. Prin intermediul mișcării scenice, trupa de balet transpune în corpuri și emoții lupta pentru demnitate, rezistența în fața opresiunii și lumina inepuizabilă a speranței.

Detalii eveniment

Eveniment: Deschidinerea stagiunii 2026–2027 a Teatrului de Balet Sibiu

Spectacol: „Seară Stravinski – Pasărea de foc și Sărbătoarea primăverii”

Coregrafie: Marcello Algeri

Muzică: Igor Stravinski și Claudio Monteverdi

Dată: Miercuri, 30 septembrie

Oră: 19:00

Locație: Centrul Cultural „Ion Besoiu” – Sala Mare

Timp de patru zile, Muzeul ASTRA din Sibiu se transformă într-un spațiu dedicat muzicii, creativității și întâlnirii dintre generații. Guitar Meeting Festival propune un program care reunește concerte și recitaluri live, ateliere muzicale și meșteșugărești, precum și zone dedicate relaxării și socializării. Cel mai spectaculos moment al ediției din acest an este programat sâmbătă, 5 septembrie. Peste 1.000 de chitariști vor urca pe scenă pentru Concertul MANIFEST, un eveniment devenit unul dintre reperele festivalului și o celebrare a pasiunii pentru chitară. Programul muzical îi aduce pe scenele festivalului pe artiști și formații precum Phoenix, Vița de Vie, Bosquito, Dirty Shirt, Trooper, byron duo, Antract, Ronnie Romero & Gus G, Ada Milea, Fără Zahăr, Berti Barbera & Nicu Patoi, Adrian Despot și Ana Coman, alături de numeroși alți invitați.

Dincolo de concerte, Guitar Meeting Festival își propune să creeze un spațiu în care muzicienii și publicul să se întâlnească, să învețe și să împărtășească aceeași pasiune. Atelierele muzicale și meșteșugărești completează programul, într-un cadru care pune în valoare creativitatea și participarea activă. Prin energia tinerilor, muzică și creativitate, festivalul transformă pasiunea pentru chitară într-o experiență de comunitate, într-unul dintre cele mai importante spații culturale ale Sibiului.

Detalii pe http://www.guitarmeetingfestival.com

Detalii de producție și viziune artistică

Coregrafie: Marcello Algeri

Asistent coregrafie: Sabrina Rinaldi

Muzică: Igor Stravinski și Claudio Monteverdi

Scenografie: Alin Gavrilă

Costume: Cristina Arnoldi Gherardi

Despre spectacol

Evenimentul explorează teme fundamentale precum ritmul vieții, renașterea, ciclicitatea și transformarea profundă. Prin intermediul unei mișcări scenice pline de expresivitate, „Seara Stravinski” transformă tumultul și splendoarea existenței într-un spectacol total, unde energia brută a muzicii întâlnește forța fără egal a dansului contemporan.

Este o producție complexă și dinamică, ideală atât pentru cunoscătorii artei coregrafice, cât și pentru cei care își doresc o incursiune memorabilă în universul baletului modern.

Bilete și acces Biletele pentru acest spectacol pot fi achiziționate online, rapid și în siguranță, fără niciun comision sau cost suplimentar, direct de pe site-ul oficial / platforma de bilete.

Te așteptăm la teatru pentru o seară dedicată excelenței în dans, muzică și artă contemporană!